Palma de Cora

La intrare în Cora, pe scările rulante din parcarea subterană, am întâlnit un el şi o ea.

El, cu o şapcă albă asortată cu tricoul simplu, barbă de câteva zile, însă proaspăt ras pe picioare (!), şosete joase, ghiozdan negru. Ea, cu pantaloni scurţi strânşi pe cur, cracii goi, tricou de căcat verde, “asortat” în contrast cu şosetele roz, proaspăt plecată probabil de la o curaţenie generală în casă.

Cum scările rulante urcă in reluare, e timp pentru câteva verificări sumare ale situaţiei înainte de a intra în vălmăşeala supermarketului.

1. Astfel, el, însufleţit de discuţia din maşină despre noul ac de cusut cu care ea şi-a însăilat o ruptură la nădragi, îi verifică părinteşte buzunarul drept din spate ale pantalonilor, cu mişcări circulare si ferme. Ea îi aruncă priviri aprobatoare pe sub sprâncene.
2. El, neconvins de privirile ei, caută fosta ruptură undeva spre cusătura centrală a pantalonilor şi insistă cu verificările prin mişcari rapide şi ferme pe verticală, pipăind apăsat până în partea de jos a cusăturii. Ea îl priveşte umilă, cu o privire uşor vinovată, neînţelegându-l de ce n-o crede.
3. El, descoperind probabil că această cusatură verticală a jeanşilor este înfundată undeva, consideră că de datoria lui să o scoată cu mişcări scurte de pălmuire, aplicate cu vârful degetelor la baza buzunarului drept, după care brusc verifică din nou baza cusăturii, apăsând cu vârful degetelor. Ea ridică din umeri nonşalantă, părând că nu-i pasă, însă se propteşte voiniceşte în căruciorul de cumpături, pentru a contracara forţa lui de apăsare.
4. El, convingându-se că ea a cârpit corespunzător rupturile, mai face o ultimă verificare de sus până jos, încetişor, de data aceasta cu toată palma, cu degetele înainte, pentru a fi sigur că nu ratează ceva. Ea e mulţumită de precizia lui.
5. El cuprinde tot buzunarul cu mâna, strângând cu nădejde de câteva ori. Ea îi apreciază determinarea şi-şi lasă capul pe umărul lui, însă precaută, rămâne proptită în cărucior; nu se ştie niciodată când nebunul ăsta imprevizibil încearcă iar să-i fixeze centrul de greutate pe degetele lui puternice… trebuie să fie pregătită să contracareze oricând o mişcare bruscă, aşa că înmoaie genunchii preventiv.

6. El, cu o figură de biruitor, însă uşor indiferent (ca orice cuceritor de altfel), păşeşte dincolo de scara rulantă. E pregătit acum să înfrunte supermarketul.
Ea îl urmează, împingând căruciorul.

This entry was posted on Monday, December 07th, 2009 at 5:49pm and is filed under Bucharest facts, Locuri, Situatii. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response or trackback from your own site.