Asa cum unii probabil stiu, asta e sloganul celor de la Snack Attack.

Pentru corporatistii lenesi care cauta sa-si fereasca burtile sensibile tratate doar cu apa plata cu lamaie, alegerea mancarii sanatoase de la Snack Attack este printre primele alternative in gramada de oferte de catering, restaurante, fast-food-uri si cantinute office-style-wannabe. (citeste mai departe)

Ma apropii de bloc aseara. In fata mea la aprox 10 metri – o vecina in varsta. Ajunge inaintea mea, deschide usa, ma vede ca o salut si totusi trage usa dupa ea, exact cand eu urcam scarile de la intrare. Apoi pleaca repede, probabil dandu-si seama ca mi-a trantit usa-n nas sau fugind iepureste la lift ca sa nu merg cu ea.

In secunda urmatoare deschideam usa si ma repezeam dupa ea, insa deja se tirase in lift si apasa disperata pe butoane. Desi m-a vazut. (citeste mai departe)

S-a inventat o noua forma de acuzativ a pronumelui pentru persoana a doua singular.

Intrucat din tonalitatea vocala, “za” poate fi accentuat intr-un mod aparte si personal, in acest context desemneaza o persoana fictiva, aparent cu legaturi directe cu persoana a doua, insa cu tendinte spre imperativ. Poate fi confundat usor si cu un sufix despartit de restul cuvantului pentru a iesi in evidenta.

Eh, ce bune erau tigarile si fotbalul ala din timpul orelor de limba romana…

… NOOT!!

Ati observat ca toata lumea tace in metrou dimineata? Fie ca sunt morocanosi sau adormiti, infometati sau stresati, fie ca se grabesc sau nu, fie ca rontaie un covrig sau rasfoiesc ziarul (uitandu-se mai mult la poze si la titluri), toti tac.

Seara insa tot metroul e un zumzet continuu si lumea nu mai pridideste cu povestitul.

De ce oare?

Fragment dintr-o discutie la o tigara intre doua vanzatoare tinerele, in fata “spatiului” dintr-un centru comercial din Bucuresti:

- Auzi fã… era “eeeco” ala si… cum ii zice aluilalt?
- Pai… era “eco” si “bio” parca.
- Asa, asa! “Eco” si “bio”!…
(scurta pauza de gandire)
Da-le dracu, oricum toate sunt pline de E-uri!